«Să fim capul, nu coada», în curs de desfășurare

Corecțiile, adică acțiunile altruiste, fără niciun beneficiu personal, se realizează doar prin credință deasupra cunoașterii. Și iată de ce: atunci când corpul (dorințele noastre) vede că o persoană dorește să facă ceva în beneficiul Creatorului și nu pentru sine, întreabă: «Cine este Creatorul, ca să lucrezi pentru El? Ce îți vor aduce eforturile tale?»

Însă omul nu ar trebui să caute argumente raționale despre beneficiile lucrului pentru Creator, ci să-și răspundă singur că crede în guvernarea absolut binevoitoare a Creatorului, deși nu o vede, din cauza ascunderii guvernării. Mintea sa pământească, desigur, crede că guvernarea ar trebui să fie diferită, dar totuși, el crede că totul se face în cel mai bun mod posibil spre beneficiul omului, iar ascunderea guvernării Creatorului este necesară pentru ca omul să o poată accepta și aproba în ciuda propriei rațiuni, deoarece în acest fel va putea ieși din egoismul său și va lucra pentru Creator. Adică, dacă guvernarea ar fi evidentă pentru toată lumea, chiar înainte ca omul să atingă calități altruiste, nu ar exista nicio posibilitate ca omul să primească plăcere de dragul Creatorului.

Însă, după ce o persoană a depus toate eforturile pentru a dobândi calități altruiste, ea poate primi plăcere de dragul Creatorului, în funcție de gradul corectării sale. Acțiunile de plăcere sunt atribuite Creatorului. Prin urmare, o persoană trebuie să cultive în sine teama de a nu putea primi de dragul Creatorului. Și aceasta este toată munca umană, care trebuie îndeplinită împotriva rațiunii, cu credință în înțelepții care au ordonat această muncă pentru noi și ne obligă să ne asumăm sarcina de a merge dincolo de rațiune.

Adevărul este că, atâta timp cât o persoană se află sub puterea egoismului, nu este capabilă să determine ce este bine și ce este rău și, prin urmare, trebuie să accepte ceea ce spun înțelepții fără nicio critică, iar atunci i se va acorda cea mai înaltă inteligență.

Prin urmare, întregul motiv pentru care nu ar trebui să ne luăm mintea în considerare este că mintea noastră este înrobită de egoism și toate gândurile noastre sunt saturate de acesta, iar cu ajutorul credinței superioare rațiunii, se poate atinge kli-ul altruist, care include cea mai înaltă plăcere.

Mai întâi, se realizează ordinea corectării creației - atingerea kilim de ashpa'ah. Apoi, când sunt atinse calitățile altruiste, planul, scopul creației, se împlinește în ei - inteligența superioară intră în ei.

Prin urmare, dacă o persoană vede că nu i s-a acordat încă cea mai înaltă rațiune, înseamnă că nu și-a purificat încă dorințele de scopuri egoiste, deoarece nu s-a ridicat în credință deasupra rațiunii, prin care i se acordă calitățile altruiste care dau naștere celei mai înalte rațiuni.

Dacă o persoană simte efort în munca sa, este un semn că nu lucrează pentru Creator, ci pentru sine și, prin urmare, experimentează rezistență corporală. Totuși, dacă și-a ajustat dorințele la intenția sa pentru Creator, începe să se bucure de munca în sine, pentru că simte că slujește marelui rege, ceea ce este extrem de important în ochii ei, mai important decât toate bogățiile din lume.

Prin urmare, omul trebuie să atingă inteligența și cunoașterea spirituală. Motivul pentru care mintea pământească este nepotrivită este că mintea noastră funcționează la porunca corpului, a dorințelor sale. Dar dacă mergem dincolo de dorințele corpului, dincolo de mintea noastră, atingem o minte diferită, superioară.

Prin urmare, atunci când corpul începe să ne pună întrebări despre beneficiile lucrului pentru Creator, ceva ce nu înțelege și dorește să înțeleagă cu mintea pământească, răspunsul trebuie să fie direct: Nu sunt capabil să înțeleg, dar consider necesar să trec dincolo de propria mea minte. Și numai atunci când ochii se deschid către adevărul spiritual, primim o minte superioară și răspunsuri la toate întrebările.