Dragoste pentru camarazi

Să clarificăm acum câteva aspecte legate de conceptul de «dragoste pentru camarazi»:

1. Nevoia de iubire pentru camarazi.

2. De ce i-am ales pe acești camarazi anume? De ce m-au ales camarazii mei pe mine?

3. Ar trebui ca fiecare dintre camarazi să își arate deschis sentimentele față de ceilalți membri ai grupului sau este suficient să-și iubească camarazii în suflet, fără a-i arăta în exterior, rămânând modest, iar după cum știm, modestia este foarte importantă.

Să o spunem altfel: ar trebui să exprime deschis dragostea pe care o simte pentru camarazii săi, căci manifestarea acestui sentiment poate trezi inimile camarazilor săi, iar și ei vor simți același sentiment. Drept urmare, sentimentele fiecărui membru al grupului se vor combina, iar sentimentul comun rezultat va fi semnificativ mai mare decât o simplă sumă aritmetică.

Se pare că fiecare membru al unui grup, de exemplu, dacă acesta este format din 10 persoane, va experimenta un sentiment de 10 ori mai puternic, deoarece acesta va fi compus din 10 dintre sentimentele camarazilor săi, întrucât toți cei 10 oameni înțeleg nevoia de a-și iubi camarazii. Dacă membrii grupului nu își exprimă deschis sentimentele, atunci fiecăruia dintre ei îi lipsește forța colectivă prezentă în primul caz de mai sus.

Într-un astfel de caz, este foarte dificil să evaluezi pozitiv un camarad, iar toată lumea crede că este cel drept și că numai ei își iubesc camarazii, în timp ce ei nu le răspund. Se dovedește că persoana are puțină putere. Se poate concluziona că «dragostea pentru camarazi» necesită o manifestare evidentă de afecțiune, nu modestie și moderație.

Dar trebuie să ne amintim și scopul existenței grupului; altfel, corpul uman va încerca să ascundă acest scop, deoarece corpul se preocupă întotdeauna doar de propriul său beneficiu. Prin urmare, trebuie să ne amintim întotdeauna că scopul creării unui grup este îndeplinirea poruncii «iubește-ți aproapele», care, la rândul său, este fundamentul îndeplinirii poruncii «iubește-l pe Creator».

O persoană are nevoie de un grup pentru a-și putea mulțumi semenii fără a aștepta nimic în schimb, nu pentru ca grupul să o ajute. În acest ultim caz, dacă fiecare membru al grupului așteaptă doar ajutor de la ceilalți, atunci un astfel de grup se bazează pe egoism și nu poate duce decât la o creștere a capacității vaselor receptoare. O persoană vede atunci acest lucru doar ca pe un mijloc de a-și satisface nevoile materiale.

Prin urmare, este important să ne amintim întotdeauna că un grup trebuie să fie fondat pe iubirea aproapelui. Fiecare membru al grupului trebuie să primească de la acesta iubire pentru aproapele și ură față de propriul egoism. Și acest lucru va face ca o persoană să vadă că tovarășul său încearcă să-și suprime egoismul. Acest lucru îi va da o putere suplimentară. Intențiile tuturor tovarășilor se vor contopi într-una singură. Dacă există zece persoane într-un anumit grup, atunci fiecare dintre ele va primi puterea tuturor celor zece tovarăși ai săi, care își suprimă egoismul și se străduiesc să iubească aproapele.

Dacă, însă, toți membrii grupului, din falsă modestie, nu reușesc să-și exprime sentimentele unul față de celălalt, atunci sentimentele lor nu se adâncesc. Dimpotrivă, fiecare dintre ei pierde treptat dorința de a urma calea iubirii față de ceilalți și se întoarce la îmbrățișarea iubirii de sine.