Scrisoarea 57, 1935.
Roadele înțelepciunii: Scrisori, p. 160
...nu există un moment mai fericit în viața unei persoane decât momentul în care descoperă că este complet slăbit și nu are încredere în propriile puteri, depunând toate eforturile posibile, dar fără a realiza nimic. Pentru că tocmai într-un astfel de moment, într-o astfel de stare, este pregătită pentru o rugăciune deplină, explicită, o rugăciune de cerere, o rugăciune către Creator! Pentru că știe cu absolută certitudine că eforturile sale, indiferent de situație, nu vor da roade.
Însă atâta timp cât o persoană simte o oarecare putere în interiorul ei, că nu a făcut încă totul pentru a atinge Scopul, rugăciunea sa pentru mântuire către Creator nu poate fi completă și întreagă, singura rugăciune la care Creatorul va răspunde. Deoarece înclinația rea din interiorul omului îi anticipează și îi spune că trebuie mai întâi să depună tot efortul posibil și numai atunci va deveni vrednic să ajungă la Creator.
De aceea se spune: «Mare este Creatorul, dar numai cei smeriți Îl vor vedea». După ce o persoană se străduiește în toate modurile posibile să ajungă la Creator și devine dezamăgită de toate acestea, ea ajunge la o stare cu adevărat smerită, simțindu-se cea mai de jos dintre toate creațiile, căci nu are nimic care să o poată ajuta. Numai atunci rugăciunea sa este adevărată și perfectă - și primește imediat un răspuns de la Creator.
Iată ce spune: «...și copiii lui Israel au strigat către Creator din cauza trudei...» Pentru că ajunseseră într-o stare de disperare completă din cauza eforturilor lor și în certitudinea deplină că nimic nu-i putea ajuta, ca cineva care scoate apă dintr-o barcă cu o găleată care curge: cu cât munceau mai mult, cu atât disperarea lor era mai mare.
La fel, pentru cei care se străduiesc să ajungă la Creator: toate eforturile de ieri de a-și îmbunătăți starea spirituală, de a se apropia de Creator, de a se purifica – tot ce au depus ieri – par să fi dispărut astăzi! Și din nou, fiecare zi și fiecare moment trebuie să înceapă din nou, ca și cum nu ar fi lucrat la ele ieri.
De aceea spune: «...și copiii lui Israel au strigat către Creator din cauza ostenelii lor...» Căci au văzut clar că erau complet incapabili de orice creștere spirituală din osteneala lor. Prin urmare, rugăciunea lor către Creator a fost completă, din adâncul inimilor lor. Și au primit un răspuns imediat, căci numai o astfel de rugăciune este ascultată de Creator.
Din aceasta este clar că tot ceea ce poate fi înțeles, mare sau mic, poate fi înțeles doar prin puterea rugăciunii. Și toată lucrarea pe care trebuie să o întreprindem este necesară doar pentru a dezvălui nesemnificația propriilor noastre puteri și cât de incapabili și nevrednici suntem de orice, cu abilitățile și puterea noastră. Numai atunci, însă, suntem capabili și vrednici să revărsăm rugăciune adevărată înaintea Creatorului.
Și nu există nicio modalitate de a ocoli această condiție: nu-mi pot spune că decid de la început că sunt nevrednic și incapabil să fac sau să realizez ceva și, prin urmare, sunt deja gata să apelez la Creator, iar eforturile și munca de a-mi înțelege propria insignifianță nu-mi sunt de niciun folos.
Deoarece legea naturii spune că «Nu există înțelepciune mai mare decât cea experimentată» (ein hacham ke ba'al nisayon). Și până când o persoană, prin experiență, nu este convinsă de insignifianța sa în tot ceea ce își poate dedica, nu este capabilă să ajungă la un adevărat simț al insignifianței și neputinței sale.
Prin urmare, suntem obligați să depunem toate eforturile noastre în munca spirituală pentru a atinge intenția «de dragul Creatorului», așa cum se spune: «Orice este în mâinile și puterea voastră să faceți, faceți!».
Îți scriu aceste rânduri ca să nu renunți și să nu te dezamăgești de mila Creatorului. Deși nu vei vedea nimic în avans, în momentul în care ți-ai umplut pe deplin paharul efortului alocat (sea shel igiya), vine momentul rugăciunii. Până atunci, crede în ceea ce au spus înțelepții: este imposibil să găsești revelație spirituală fără efort. Când rugăciunea ta este plină și măsura ta este plină, Creatorul îți va răspunde cu toată generozitatea, așa cum promit înțelepții: «Crede că ai depus un efort - și l-ai găsit!» Căci înainte de asta, ești incapabil de genul de rugăciune care va fi ascultată de Creator.
Toate articolele
- Scrisoarea 1, 1920 (Pilda slujitorului)
- Scrisoarea 2, 1920, p. 30
- Scrisoarea 3, 1920, p. 37
- Scrisoarea 5, 1921, p. 11
- Scrisoarea 6, 1921, p. 14 (Legenda țarului și a fiului său)
- Scrisoarea 7, 1922, p. 17
- Scrisoarea 8, 1922, p. 19
- Scrisoarea 9, 1923, p. 43
- Scrisoarea 10, 1925, p. 48
- Scrisoarea 11, 1925, p. 48
- Scrisoarea 12, 1925, p. 55
- Scrisoarea 13, 1925, p. 55
- Scrisoarea 14, 1925, p. 57
- Scrisoarea 15, 1925, p. 60
- Scrisoarea 16, 1925, p. 61 (Dacă nu mă ajut eu, cine mă va ajuta?)
- Scrisoarea 17, 1926, p. 63 (Înaintare pe Calea Adevărată)
- Scrisoarea 18, 1926, p. 67 (Unde sunt gândurile unui om, acolo este și el)
- Scrisoarea 19, 1927, p. 70 («Creatorul este umbra ta»)
- Scrisoarea 20, 1927, p. 74
- Scrisoarea 21, 1927, p. 75
- Scrisoarea 22, 1927, p. 76
- Scrisoarea 23, 1927, p. 78
- Scrisoarea 24, 1927, p. 80
- Scrisoarea 25, 1927, p. 81 (Pilda fiului bogatului)
- Scrisoarea 26, 1927, p. 85
- Scrisoarea 27, 1927, p. 91
- Scrisoarea 28, 1927, p. 94
- Scrisoarea 29, 1927, p. 95
- Scrisoarea 30, 1927, p. 100
- Scrisoarea 31, 1927, p. 101
- Scrisoarea 32, 1927, p. 106
- Scrisoarea 33, 1927, p. 108
- Scrisoarea 34, 1927, p. 109
- Scrisoarea 35, 1927, p. 111
- Scrisoarea 36, 1927, p. 115
- Scrisoarea 37, 1927, p. 116
- Scrisoarea 38, 1927, p. 116 (Principalul lucru este efortul)
- Scrisoarea 39, 1927, p. 118
- Scrisoarea 40, 1927, p. 123
- Scrisoarea 41, 1927, p. 125
- Scrisoarea 42, 1927, p. 126
- Scrisoarea 43, 1927, p. 128
- Scrisoarea 44, 1927, p. 130
- Scrisoarea 45, 1927, p. 132
- Scrisoarea 46, 1927, p. 140
- Scrisoarea 47, 1927, p. 142
- Scrisoarea 48, 1927, p. 144
- Scrisoarea 49, 1927, p. 145
- Scrisoarea 50, 1927, p. 146
- Scrisoarea 51, 1927, p. 148
- Scrisoarea 52, 1928, p. 151
- Scrisoarea 53, 1928, p. 155
- Scrisoarea 54, 1928.
- Scrisoarea 56, 1932.
- Scrisoarea 57, 1935.