Soluţie

Comuna Pragmatică

Acceptarea principiului iubirii față de aproapele în sens literal.

O distribuire echitabilă a profiturilor, astfel încât fiecare să muncească după abilitățile sale și să primească după nevoi.

Proprietatea există, dar proprietarul nu poate primi din profit mai mult decât are nevoie. Un tip de proprietar va fi sub supraveghere publică. Celălalt tip va fi tras la răspundere pe cuvânt de onoare sau prin registre contabile.

Șomerii vor primi beneficii în funcție de nevoile lor, în condiții de egalitate cu persoanele angajate.

Cei care trăiesc conform principiilor comunei vor primi aceleași sume ca și proprietarii de case care lucrează, iar profiturile obținute din conviețuirea vor fi folosite pentru a face proprietate publică, care este proprietate privată a comunei.

Sunt necesare și eforturi din partea lucrătorilor orașului pentru a construi viața comunitară.

Beneficii: Angajații, în special cei care se tem să fie concediați, vor îmbrățișa în mod natural acest principiu pentru a dobândi siguranță în viață. Proprietarii de tip ideal vor îmbrățișa și ei acest principiu prin propaganda kabbalistică. Opinia publică trebuie modelată astfel încât oricine primește dincolo de nevoile sale să fie considerat un criminal, forțând lumea să continue să ucidă, adoptând regimul lui Hitler și purtând războaie oribile. Acest lucru va atrage nenumărate suflete către acest nou tip de societate.

Presiunea contractelor și a grevelor poate otrăvi viața proprietarilor care acceptă acest principiu, deoarece afectează doar profiturile lor, nu și proprietatea lor. Întrucât acest principiu va fi internațional, va fi posibil, prin bani și influență morală, să câștigăm inimile vecinilor noștri arabi, care vor îmbrățișa acest principiu alături de noi ca o alianță unită și vor atrage inimile muncitorilor și proprietarilor arabi.

Aceasta va fi o binecuvântare pentru sionism, căci dacă vor îmbrățișa principiul iubirii și dăruirii în mod egal întregii umanități, nu vor jefui Țara Israelului, deoarece vor înțelege că acest pământ este destinat Creatorului. Nivelul de trai al arabilor va fi egal cu cel al evreilor, iar acest lucru va facilita foarte mult stabilirea prieteniei între ei.

MINTEA INDIVIDUALĂ ȘI MINTEA SOCIETĂȚII

Există mintea individului, care este puterea judecății sale, reflectând toate acțiunile benefice și dăunătoare. Ca și cum s-ar privi într-o oglindă, el alege beneficul și respinge dăunătorul. În mod similar, există o minte comună întregii societăți, reflectând acțiunile benefice și dăunătoare societății. Mintea societății determină care acțiuni sunt benefice pentru ea și îi laudă pe cei care le săvârșesc. În schimb, societatea îi condamnă pe cei care comit acte dăunătoare. Și din aceasta se nasc idealiștii, liderii, legile, opiniile și conceptele societale.

O deficiență în mintea societății

Până acum, doar cei decisivi și superiori au deținut puterea de conducere și judecată. Ei sunt cei care, prin modelarea opiniei publice, a sistemului judiciar, a eticii și a religiei, au modelat totul în propriul lor avantaj. Și din moment ce exploatează majoritatea cantitativă a societății, se dovedește că religia, sistemul judiciar și etica nu fac decât să dăuneze societății, adică majorității.

Și trebuie să ne amintim că până acum, puterea actuală a indivizilor superiori era suficientă, întrucât masele erau lipsite de orice putere de judecată. Și toată distrugerea care a precedat ordinea politică modernă s-a produs exclusiv prin clarificarea relațiilor dintre cei decisivi. Ei nu au atins ordinea actuală într-o singură generație, ci printr-o devastare teribilă, până când au dobândit înțelepciune în religie, etică și lege, ceea ce a adus ordine în lume.

STRUCTURĂ NOUĂ

În generațiile recente, datorită democrației și socialismului, masele au început să deschidă ochii și să preia controlul asupra societății în propriile mâini, în mâinile majorității. Prin urmare, au descoperit că religia, moralitatea și administrația publică le aduc doar rău, deoarece, așa cum s-a spus mai sus, adevărul este că aceste instituții servesc îmbogățirii și beneficiului celor superiori ca calitate, în timp ce le fac rău tuturor celorlalți.

Și prin urmare au apărut două tipuri de putere în masă:

1. Sau precum nazismul, care a scăpat de povara religiei, moralității și dreptății și acționează după exemplul omului primitiv care a trăit înainte de apariția unui mod de viață superior.

2. Sau precum puterea sovietică, când o dictatură a zece procente din societate conduce societatea în ansamblu. Conform dialecticii istoriei, acest lucru nu poate dura mult. Și dacă moralitatea dispare, toți dușmanii Israelului vor dispărea, iar noi ne vom întoarce inevitabil și rapid la omul sălbatic. Până când masele, majoritatea, nu vor învăța dialectica din propria carne și oase, ele sunt doar o majoritate în aparență. Și abia atunci vor fi de acord să ordoneze.

Și de aici rezultă că naziștii nu sunt o invenție germană. Dacă ne amintim că masele nu sunt idealiști, atunci nu există alt sfat decât principiul, din care decurg în mod natural moralitatea și dreptatea. Totuși, de acum înainte, ei vor servi majorității. Cum? În conformitate cu principiul dăruirii și în niciun alt mod.

PRINCIPIUL DE A DĂRUI APROAPELE

Management: obligația moralității și asigurarea nivelului de trai.

Scop: fuziunea cu Creatorul.

Nazismul este rodul socialismului, căci idealiștii sunt puțini la număr, iar adevărații săi purtători, muncitorii și țăranii, sunt egoiști. Și dacă un predicator precum Hitler ar apărea în orice națiune și ar declara că național-socialismul este mai convenabil și mai benefic pentru ei decât internaționalismul, de ce nu l-ar asculta?

MINTEA INDIVIDUALĂ ȘI MINTEA SOCIETĂȚII

Defectul din mintea societății este cauzat de următoarele caracteristici ale religiei și moralității:

1. Dacă nazismul și distrugerea sa ar fi fost cunoscute cu câțiva ani mai devreme, iar unii oameni înțelepți ar fi căutat mântuirea în angajamentul religios, care ar fi fost suficient pentru protecție, ar fi fost acesta interzis pe motiv de falsitate?

2. Dacă, după război, națiunile ajung la o înțelegere comună că Israelul este cel care trebuie distrus, iar noi suntem expulzați din țara noastră; și dacă cineva vine și restabilește religia între noi și națiuni, determinându-le să fie de acord, dimpotrivă, să permită locuitorilor din țări străine să vină în țara lui Israel - ar fi acest lucru interzis?

3. Dacă naziștii câștigă și domină lumea și vor să extermine restul tribului lui Iacob, este posibil să se impună religia tuturor popoarelor pentru a salva acești oameni?

4. Pragmatism: Credința este înrădăcinată în necesitate. Iar adevărul în credință este atât cât satisface această necesitate. La urma urmei, necesitatea este cauza credinței. Iar satisfacerea necesității implică două nevoi:

• Nevoia materială de a întări viața societății. Și aceasta este adevărata esență.
• O nevoie spirituală, fără de care restul vieții este dezgustătoare. Și asta e tot.

Desigur, kabbaliștii se nasc dintr-o nevoie spirituală. Dar din lo-lișma vine lișma. De exemplu, pe vremea omului primitiv, când oamenii se jefuiau și se ucideau unii pe alții ca animalele pădurii, era posibilă introducerea unei reguli religioase printre ei?

5. Sarcina vieții:

Aducerea progresului și a fericirii în societate depinde de știința modernă.

Prin cultivarea tuturor puterilor spirituale, o persoană va fi onorată în timpul vieții și va avea un nume bun după moarte.

Și trebuie să înțelegem: dacă nu merită să trăiești pentru tine însuți, atunci ce se întâmplă dacă merită să trăiești pentru o mie de oameni ca mine sau pentru un miliard? Și de aici rezultă că scopul este binele Creatorului, fie al tău, fie al întregii lumi, pentru a fi vrednici de unirea cu El. De exemplu: în copilărie, nu voiam să citesc romane, ca să nu mă dedau ficțiunii, și citeam doar cărți de istorie. Totuși, pe măsură ce am crescut, mi-am dat seama de beneficiul romanelor: ele dezvoltă imaginația. Și apoi au devenit adevăr pentru mine.

6. Adevărul și minciunile sunt o matriță psihotică a ființei și neființei, care sunt teză și antiteză, din care crește «adevărul momentului» - o sinteză. Acesta este adevărul pragmatic și durează până când este dezvăluit «adevărul absolut», în secretul căruia nu există minciună.

Credința este pragmatică, adevărul este pragmatic și, conform principiului dialectic, este o distribuție a ființei și neființei.

Nevoie: Aspectul lishmei este o nevoie spirituală. Și cineva ar trebui să fie recunoscător, căci astfel de oameni sunt puțini. După cum se spune: «El a văzut că cei drepți sunt puțini... și i-a așezat în fiecare generație», astfel încât să aibă o nevoie de la naștere. Cu adevărat, unii sunt dezgustați de viața materială și, dacă nu ating scopul unirii, se vor sinucide.

Principiul Cabalei: din lo-lishma vine lishma. Providența a pregătit o schemă egoistă pentru guvernarea oamenilor, care va duce inevitabil la distrugerea lumii dacă principiul dăruirii nu este acceptat. Prin urmare, există o nevoie pragmatică pentru aceasta, iar din ea apare lishma.

Cercetarea sufletului: așa cum o persoană oarbă nu poate percepe culorile sau un eunuc nu poate percepe iubirea sexuală, tot așa, cineva căruia îi lipsește cercetarea sufletului nu o poate descrie. Este nevoie de o metodă care să poată evoca cercetarea sufletului la o persoană.

Moralitatea etică semnifică calitățile bune ale intenției de a dărui fără constrângere externă, bazată exclusiv pe altruism și pe un simț al responsabilității față de societate și umanitate. Aceasta se realizează prin educație. Mai mult, educația este esențială pentru raționalitatea societății, care va sprijini și va asigura indivizii și le va oferi un anumit statut la absolvirea sistemului educațional. Iar raționalitatea societății este determinată nu de educație, ci exclusiv de beneficiul social.

Beneficiul social este evaluat doar de fiecare țară în parte în cadrul unei societăți date și, inevitabil, intră în conflict cu alte popoare și țări. Cum poate ajuta educația în acest caz? Argumentul este că etica, sau chiar religia, suficiente pentru internaționalism, nu au fost încă create, deoarece crima, jafurile și așa mai departe domnesc supreme fără nicio moralitate. Mai mult, un criminal de mare amploare ar fi considerat un patriot și un campion al moralității.

Astăzi este nevoie de moralitate internațională. Nu există alt remediu pentru egoismul social decât principiul dăruirii, căci educația care se bazează pe nimic poate fi ușor distrusă de vreun ticălos viclean. Iar Germania este o dovadă în acest sens. Și dacă Hitler s-ar fi aflat în Germania, care trăiește după legea dăruirii, nu ar fi realizat nimic.

Egoismul natural nu poate fi înfrânt de lucruri artificiale precum educația și opinia publică. Nu poate fi corectat decât prin principiul dăruirii, care este natural.

Eficacitatea este dublă: principiul de a oferi beneficii atât corpului, cât și spiritului. Acest lucru este inevitabil și consistent cu toate metodele din întreaga lume.

Motivație sau forță motrice. Are două categorii:

• sau forță atractivă;
• sau forță coercitivă.

Și la ce bun educația când o persoană se imaginează liberă și nu are nicio motivație pentru îndatoririle care i-au fost predate? La urma urmei, nu există nicio forță atractivă în ea și nici nicio forță convingătoare.

DIFERENȚĂ ÎN PROPRIETĂȚI

Dorința de plăcere, imprimată în fiecare creație, rezidă în calități distincte de cele ale Creatorului. Prin urmare, sufletul s-a separat de El, așa cum un organ se separă de corp, căci diferența de calități în spiritual este ca un topor care desparte materialul. Și prin urmare, este clar ce dorește Creatorul de la noi - o similaritate a calităților. Apoi ne întoarcem și ne contopim cu El, la fel ca înainte de creația noastră.

Și înțelepții au vorbit despre aceasta: «Contopește-te cu atributele Sale. Așa cum El este milostiv, așa ești și tu milostiv.» Adică, trebuie să ne schimbăm propriile atribute, care sunt dorința de a ne bucura, și să îmbrățișăm atributele Creatorului, care sunt dăruire pură - astfel încât toate acțiunile noastre să fie chemate doar să dăruiască altora și să le aducă beneficii cu toată puterea noastră. În acest fel, atingem scopul contopirii cu El, care este asimilarea atributelor.

Însă ceea ce o persoană face din necesitate pentru propriile nevoi, în măsura minimă necesară pentru a se întreține pe sine și familia sa, nu este considerat o distincție de caracter, căci «ceea ce este necesar nu este nici blamat, nici lăudat». Aceasta este o mare revelație care va fi dezvăluită în plenitudinea ei abia în zilele lui Mesia. Și când această învățătură va fi acceptată, atunci ni se va acorda răscumpărarea completă.

Am spus deja că există două căi către revelarea perfecțiunii:

— sau calea Torei;

— sau calea suferinței.

Și astfel, Creatorul a aranjat lucrurile în felul următor: El le-a dat oamenilor tehnologie, până la punctul de a inventa bombele atomice și cu hidrogen. Și dacă lumea nu este încă conștientă de distrugerea totală pe care este capabilă să o provoace, va aștepta până la al Treilea sau al Patrulea Război Mondial. Și atunci bombele își vor face treaba. Iar pentru rămășița care supraviețuiește distrugerii, nu va exista alt sfat decât să adopte această metodă, conform căreia nici individul, nici națiunea nu vor munci pentru ei înșiși mai mult decât este necesar pentru supraviețuire, iar toate celelalte fapte ale lor vor fi îndreptate spre beneficiul vecinilor lor. Și dacă toate popoarele lumii vor fi de acord cu acest lucru, atunci războaiele vor dispărea de pe lume - căci fiecare persoană nu se va preocupa de propriul său beneficiu, ci de beneficiul vecinilor săi; nu au niciun interes personal față de vecinii lor.

Această învățătură despre similitudinea proprietăților este învățătura lui Mesia. Despre aceasta este scris (Mica 4): «Și se va întâmpla la sfârșitul zilelor... și multe neamuri vor merge și vor zice: »Veniți și să ne suim...«, căci din Sion va ieși Tora... și El va face judecată printre multe neamuri.» Adică, Mesia îi va învăța lucrarea Creatorului despre similitudinea proprietăților. Aceasta este învățătura și judecata lui Mesia și «o dovadă pentru neamurile puternice». Cu alte cuvinte, el le va dovedi că, dacă nu acceptă lucrarea Creatorului, toate națiunile vor fi distruse de război. Dacă, însă, acceptă învățătura Lui, atunci este scris: „Și își vor făuri săbiile în fiare de plug”.

Dacă urmați calea Torei și acceptați învățăturile ei, foarte bine, dar dacă nu, veți urma calea suferinței. Adică, războaie cu bombe atomice și cu hidrogen vor izbucni în lume, iar atunci toate națiunile lumii vor căuta sfaturi despre cum să evite războaiele și vor veni la Mesia în Ierusalim, iar el îi va învăța această știință.