101. Explicația Psalmului «Către Cuceritorul Trandafirilor»

Audiat la 28 februarie 1943 (data ebraică: 23 Adar 1, 5703)

«Către câștigător» [Psalmul 46:1. Către cuceritorul trandafirilor, către fiii lui Core. O lecție, un cântec de dragoste] – către cel care a deja cucerit.

«Peste trandafiri» ‘Șoshanim’ – adică sfânta Șechina, semnificând trecerea de la doliu la sărbătoarea și bucuria ‘Sasonului’ [Cuvintele pentru «bucurie» ‘Sason’ și «trandafiri» ‘Șoshanim’ sunt apropiate ca ortografie]. Și, deoarece are multe stări de creștere și scădere, căderile sunt numite «trandafiri» ‘Șoshanim’, din cuvintele «a-și toci dinții‘ ’Șenav». Adică, nu trebuie să se răspundă la întrebările păcătosului, ci «a-și toci dinții» [Hagada de Paște]. Din multe impacturi – adică din [acțiuni] repetate «a-și toci dinții» – se ajunge la «trandafiri» ‘Șoshanim’. Prin urmare, are multe aspecte ale bucuriei ‘Sasonului’. De aceea este numită la plural – «trandafiri».

«Către fiii lui Korah»– din cuvântul pentru «chelie» ‘karcha’, când părul cade. Și «păr» ‘searot’ înseamnă «ascundere», din cuvântul pentru «furtună» ‘seara’ [Cuvintele «furtună» ‘seara’ și «păr» ‘seara’ diferă în ortografie prin litera inițială. În primul caz - «samekh», în al doilea - «sin/shin», care în alt context poate fi pronunțat ca [sh]]. Și se știe că «după suferință - plată» [Tractat Avot, cap. 5, Mișna 23]. Adică, atunci când sunt furtuni, atunci acesta este un loc pentru muncă, iar el [o] corectează, în loc de furtună ‘seara’ vine calitatea de «păr» ‘seara’, care înseamnă: «Aceasta este poarta ‘shaar’ către Creator» [Psalmii, 119:20. Aceasta este poarta către Creator, cei drepți vor intra în ele]. Și când o persoană a corectat deja toate furtunile, adică nu mai are nicio furtună ascunsă lucruri, atunci nu mai are loc de muncă și, în acest caz, nu mai are loc de recompensă.

Se pare că atunci când o persoană ajunge la calitatea de «Korach», nu mai poate continua cu calitatea credinței, care este numită «poarta către Creator», deoarece dacă nu există o poartă, nu poate intra în Palatul Regal, deoarece aceasta este temelia, căci întreaga clădire este construită pe calitatea credinței.

Și «fiii lui Korach», ‘bnei Korach’, provine din cuvântul «binah» (perspectivă), adică au înțeles că Korach este calitatea stângii, din care provine iadul ‘gehenom’, prin urmare, au vrut să atragă prietenia ‘edidot’ pe care o aveau înainte, adică din timpul care trecuse cu ei, în calitatea: «Creatorule, am auzit mesajul Tău și m-am temut» [Havakuk 3:2. Vezi Zohar, Introducere la Cartea Zohar, punctul 115]. Adică, din timpul care trecuse, datorită acestei forțe pe care au atras-o, au avut puterea să rămână în stări și să treacă de la succes la succes. Și aceasta este explicația faptului că «fiii lui Korach nu au murit» [Bamidbar, 26:11], adică, din moment ce au înțeles că dacă rămân în starea calității lui Korach, nu vor putea atrage viața, atunci nu au murit.

«Predare ‘masca’, cântec ‘shir’ dragoste», adică au înțeles ‘iskila’ conform căreia măsura ‘shiur’ a iubirii față de Creator este perfectă.

«Șoapte ‘rahash’ inima mea»[Psalmul 45:2. Inima mea primește un cuvânt bun și voi zice: faptele mele sunt pentru Împărat, limba mea este pana rapidă a unui scrib] - aceasta se întâmplă ‘itrakhashut’ în inimă, ceea ce se numește: «Din inimă nu se descoperă pe buze» [Kohelet Rabbah 12. Inima nu se descoperă pe buze]. Adică nu este nimic de rostit de pe buze, căci aceasta este doar proprietatea recepției în inimă, ceea ce se numește: «Este șoptit de pe buze».”.

«Un cuvânt amabil»- credința se numește un cuvânt bun.”.

«Voi spune: faptele mele sunt pentru Rege»- că atunci când primește lumina credinței, atunci spune: «Faptele mele sunt pentru Rege» și nu pentru sine. Și apoi i se acordă proprietatea:«Limba mea este pana rapidă a unui scrib», adică i se acordă proprietatea Torei scrise, care înseamnă «limba învățătorului nostru Moise».

«Frumusețea ta este de la fiii oamenilor»[Psalmul 46:3. Tu ești cel mai frumos dintre fiii oamenilor. Frumusețea este turnată pe buzele Tale] – adică, el îi spune sfintei Șehinei că frumusețea ei este dintre fiii oamenilor. Adică, din ceea ce cred oamenii despre ea, adică din calitatea a «ceea ce este atât de special la ea» – din aceasta se naște frumusețea.”.

«Plăcerea se revarsă pe buzele tale» Farmecul se referă în mod specific la lucrurile care nu sunt lăudate, dar totuși dorite. Atunci spunem că conțin farmec.

«Pe buzele tale» ‘siftoteiha’ - adică pe marginile lui ‘sofot’, care înseamnă: a tăiat de la un capăt la altul al lumii.