211. Ca și cum ai sta în fața Regelui

Auz 28 august 1938 (data ebraică: 1 Elul, 5698)

«Cine stă acasă nu este ca cel care stă înaintea Regelui» [Shulchan Aruch, Orech Chaim, 1:1]. Cu alte cuvinte, credința cuiva trebuie să fie de așa natură încât să simtă că stă înaintea Regelui toată ziua. Atunci, fără îndoială, va poseda dragoste și venerație în perfecțiune. Până când nu atinge această calitate a credinței, nu trebuie să se relaxeze sau să devină mulțumit de sine, căci «aceasta este viața și longevitatea noastră» [Din Rugăciunea de Seară] și nu va accepta nicio compensație în lume. Lipsa de credință trebuie să fie înrădăcinată în organele sale, până la punctul în care obiceiul devine o a doua natură, în măsura în care «când îmi amintesc de El, nu mă lasă să dorm» [Selichot]. Și toate treburile materiale sting acest hissaron. Adică, tot ceea ce îi aduce plăcere - această plăcere anulează hissaronul și durerea.

El nu trebuie să dorească nicio consolare. Trebuie să fie atent la toate lucrurile materiale pe care le primește, ca nu cumva acestea să-i anuleze hissaronul. Acest lucru se realizează prin regretul că această plăcere îl va face să-i lipsească scânteile și puterea Kelim-urilor sfințeniei, adică hissaronul sfințeniei. Și prin acest regret, el va putea să se protejeze de pierderea Kelim-urilor sfințeniei.