72. Încrederea este veșmântul luminii

Audiat la 31 martie 1947 (data ebraică: 10 Nisan, 5707)

Încrederea este îmbrăcămintea luminii numite viață. La urma urmei, există o regulă: «Nu există lumină fără un Kli». Rezultă că lumina numită lumina vieții nu se poate îmbrăca singură și trebuie să se îmbrace într-un Kli. Iar Kli-ul în care este îmbrăcată lumina vieții este de obicei numit «încredere». Aceasta înseamnă că, pentru orice sarcină dificilă, el vede că este capabil să o îndeplinească.

Se pare că Lumina este recunoscută și simțită în kli-ul încrederii. Și prin urmare, viața lui este măsurată prin măsura în care este revelată calitatea încrederii acolo. Căci prin încrederea pe care o are, el poate măsura magnitudinea vieții care este în el.

Și astfel, o persoană poate vedea singură că, atâta timp cât rămâne la nivelul vieții, certitudinea strălucește asupra sa în toate și nu vede nimic care să-l poată împiedica să realizeze ceea ce își dorește. Aceasta deoarece lumina vieții, care este o putere de sus, strălucește asupra sa. Și are oportunitatea de a utiliza puteri supraomenești, căci lumina superioară nu este limitată, precum forțele materiale.

În același timp, când lumina vieții se stinge din el – cum se spune, când a căzut de la nivelul vieții de care se bucura odinioară – atunci devine un om deștept și un cercetător. Și începe să gândească la toate din perspectiva profitului: merită sau nu să le faci. Și devine rezervat, în loc de exuberantul și înflăcăratul care era înainte de a începe să coboare de la nivelul său de viață.

Totuși, unei persoane îi lipsește înțelegerea de a spune că toată înțelepciunea și perspicacitatea cu care i se acordă acum să gândească la orice se datorează faptului că spiritul vieții pe care îl avea atunci a dispărut din el. Dar el crede că acum a devenit perspicace. Și acesta nu este cazul așa cum era înainte ca lumina vieții să dispară din el. Căci atunci era impulsiv, așa cum este scris: «oameni impulsivi» [Tractatul Shabbat, 86:1. Un necredincios l-a văzut pe Rava cufundat în studiul legii și a stat cu degetele sub coapsă și le-a încleștat, iar degetele îi picurau sânge. El i-a spus: [Tu] ești un popor impulsiv, gura ta vine înaintea urechilor tale. Ești încă frivol; ar trebui mai întâi să asculți].

Totuși, el trebuie să știe că întreaga înţelepciune, Suferința pe care o înțelegea acum venea la el deoarece spiritul vieții pe care îl posedase anterior dispăruse. La urma urmei, lumina vieții pe care i-o dăduse Creatorul atunci era măsura tuturor faptelor sale. Totuși, acum, fiind în mijlocul căderii sale, Sitra Achra are puterea să vină la el cu toate cerințele sale juste.

Și sfatul aici este ca o persoană să spună: «Acum nu mai pot vorbi cu corpul meu și să mă cert cu el.» Și să spună: «Acum eu” a murit, și aștept învierea morților.».

Și va începe să lucreze deasupra cunoașterii, adică va spune corpului său: «Tot ce pretinzi, ai dreptate și, conform rațiunii, nu am nimic să-ți răspund. Totuși, sper că încep să lucrez din nou și acum iau asupra mea Tora și poruncile și acum devin un ger [adică unul care s-a întors către Creator], iar înțelepții noștri au spus: «Un ger care s-a întors către Creator este ca un nou-născut» [Tractatul Yevamot, 22:1] și acum aștept mântuirea de la Creator și El cu siguranță mă va ajuta și voi intra din nou pe calea sfințeniei. Și când voi avea puterea sfințeniei, «Am ceva să-ți răspund. Dar, deocamdată, trebuie să trec dincolo de rațiune, căci încă îmi lipsește cunoașterea sfințeniei. Prin urmare, poți birui cu intelectul tău, dar eu nu am nimic de făcut decât să cred cu credința înțelepților, care au spus că trebuie să împlinesc Tora și poruncile cu credință mai presus de rațiune. Și trebuie, fără îndoială, să cred că prin puterea credinței vom primi ajutor de sus, așa cum au spus înțelepții noștri: »Cel care vine să se purifice este ajutat» [Tractatul Shabbat, 104:1].”.