129. Starea Șechina în praf

«Îți sunt dragi suferințele tale?« El a răspuns: »Nici ele, nici răsplata lor.« [Berakhot 5:2. Rabinul Chiya bar Aba s-a îmbolnăvit. Rabinul Yochanan a venit la el și i-a spus: »Îți sunt dragi suferințele tale?» El a răspuns: «Nici ele, nici răsplata lor.»] «Pentru acea frumusețe care va putrezi în pământ (în praf) [plâng].» [Berakhot 5:2. Rabinul Yochanan a văzut că Rabinul Elazar plângea. L-a întrebat: «De ce plângi?» El i-a spus: «Pentru acea frumusețe care va putrezi în pământ, plâng.» El a răspuns: «Cu siguranță merită să plâng.» Și amândoi au plâns.] Căci cea mai mare suferință se află într-un loc care este deasupra cunoașterii. Iar gradul de suferință depinde de măsura în care ea [adică acest loc] contrazice cunoașterea. Și aceasta se numește calitatea «deasupra cunoașterii». Iar Creatorul găsește plăcere în această lucrare. Rezultă că răsplata constă în faptul că această lucrare aduce plăcere Creatorului său.

Totuși, între vremuri – adică, înainte ca el să poată depăși și justifica guvernarea Creatorului – se dovedește că Shechina rămâne în țărână. Cu alte cuvinte, lucrarea credinței, care este numită calitatea sfintei Shechina, este în exil. Adică, în calitatea anulării, în țărână. Referitor la aceasta, el a spus: «Nici ei, nici răsplata lor» – adică, nu poate tolera timpul intermediar. Și astfel a răspuns: «Cu siguranță merită să fie jelit».