137. Țlofhad aduna lemne de foc

Audiat în 1947 (data ebraică: 5707)

Țelofhad aduna lemne de foc. În Cartea Zohar [Zohar, Shlach, punctul 11] se explică faptul că măsura care copac era mai mare - Pomul Vieții sau Pomul Cunoașterii. La urma urmei, cei drepți sunt numiți «Pomul Vieții» deoarece lucrează în întregime pentru dăruire. Aici, nu există nimic de care lucrurile exterioare să se agațe. Cu toate acestea, perfecțiunea este conținută în Pomul Cunoașterii, care semnifică atracția lui Hochma în jos, ceea ce înseamnă «să încânte creațiile Sale». Și nu pot fi măsurate, căci ar trebui să fie: «Și vor deveni una în mâna ta» [Ezechiel, 37:17].

Cu alte cuvinte, atunci când unul există fără celălalt, nu există perfecțiune. Mordechai aparținea Pomului Vieții, căci nu voia să atragă nimic în jos, deoarece îi lipsea hissaron. Prin urmare, calitatea lui Haman trebuia să fie exaltată, astfel încât să atragă luminile în jos. Și mai târziu, când demonstrează hissaron, Mordechai le primește [adică aceste lumini] în calitatea de a primi în scopul dăruirii.

Și de aici înțelegem de ce, tocmai după ce Mardoheu a vorbit de bine despre rege, adică l-a salvat de la moarte, regele l-a înălțat pe Haman, dușmanul său, așa cum au spus înțelepții noștri: «Prin voința unuia și a celuilalt» [Estera 1:8. // Literal: «prin voința unui om și a unui om», ceea ce înseamnă: «prin voința fiecăruia»] – prin voința lui Mardoheu și a lui Haman, care se urau unul pe altul.